Materialele folosite la realizarea iilor

Confecționarea unei ii necesită un material special, pe care se poate broda. Ținând cont că brodătura se face pe fire, trebuie ca firele să se distingă foarte bine, astfel să se poată număra căsuțe de cate 4 „ierbe” iar urzeala să fie egală cu „bătătura”. Aceasta pânză se numește pânză topită. Este o pânză țesută din fire de bumbac și apoi fiartă. Prin fierbere se capătă aspectul creponat specific. Pânza veche țesută în casă nu a fost niciodată de un  alb strălucitor, ci mai degrabă un alb natural, specific bumbacului.

Inițial pânza topită era făcută în casă (tatăl meu și-o amintește pe bunica țesând pânza din care îi confecționa minunatele și comodele cămăși ale copilăriei). Acum trăind într-o epocă a vitezei și mecanizării, pânza topită a început să fie țesută industrial, în războaie mecanice. Dar structura pânzei a rămas aceiași, iar magazinul Ii Breaza vinde această pânză neschimbată de pe vremea bunicii.

Această pânză atrage prin finețea ei care totuși este foarte tare și rezistentă, este usor transparentă, astfel încât să dea doar o vagă impresie de senzualitate. O astfel de pânză combinată cu broderie de mouline sau mătase, apoi încheiată în creț dă o formă unică. Această bluză te scoate în evidentă și îți întregește frumusețea.

Panza topita

            Broderia iilor se face cu mouline sau mătase (vâscoză).

Moulineul este bumbacul mercerizat al cărui fir este format din 6 firicele subțiri. Pentru coasere sunt necesare 3 firicele ca brodereia să capete un aspect bogat și a umple ”ierbele”, dar fără totuși să încarce. Moulineul este foarte rezistent, păstrându-și culoarea de-a lungul timpului (avem ii de peste 100 ani vechime, a căror culoare nu s-a schimbat). Modelele autentice pline de viață și veselie se nasc cu ajutorul moulineului sau firului Aida.

La magazinul Mercerie – Artizanat Ii Breaza (Str. Republicii, nr 76, Breaza, Prahova), găsiți mouline la 50g pret 12lei/ scul, jurubițe Anchor o vastă paletă de culori la 4 lei/ jurubită.

Mouline in 6 firicele

Firul Aida este varianta de mouline într-un singur fir, iar pentru cusătură se pune în două.

La magazinul Mercerie – Artizanat Ii Breaza (Str. Republicii, nr 76, Breaza, Prahova), găsiți fir Aida într-o mare varietate de culori la 13,5lei/ scul de 75g și ghem de Cotton Perle la 2,8lei/ 10g.

Fir Aida

Cotton Perle

Vâscoza este un tip de fir obținut prin procese chimice de prelucrare a foilor de celuloză de lemn. În funcție de utilizarea lor au proprietăți și caracteristici diferite. Fibra de vâscoză are un luciu argintiu. Cu cât un fir are o anumită grosime cuprinde mai multe filamente și cu atât luciul va fi mai scăzut. Firele pot fi lucioase, semimate și mate.

Firele de vâscoză absorb umiditatea și se păstrează bine după mai multe spălări.

Acest fir este natural și imită foarte bine mătasea din viermi. Astfel broderia cu vâscoză este foarte apreciată, creăm modele vechi, cu o eleganță aparte. Mătasea pur și simplu strălucește.

La magazinul Mercerie – Artizanat Ii Breaza (Str. Republicii, nr 76, Breaza, Prahova), găsiți fir de mătase la prețul de 10 lei/ scul 50g. Firul trebuie pus în 3 pentru broderie.

Matase

Întreținerea iilor

Întreținerea unei ii este o treabă foarte ușoară. Se spală manual, cu detergent bun, la temperatura de 30⁰C.

Dacă se vrea un aspect creponat nu mai este nevoie a fi călcată, dacă se vrea materialul neted atunci se va călca pe dos cu fierul pe bumbac.

Să o purtați fericită!

Anda Manescu

Portul Romanesc

PORTUL ROMÂNESC

          Portul românesc este oglinda unei spiritualități și a unei estetici trainic zidite și foarte vechi. Frumusețile lui au izvorât din mii de gânduri, au curs printr-o pulbere de mâini, au fericit șiruri de vieți, dar au ramas aceleași din adâncuri de vremuri tracice. El este poporul dac, al omului nostru de astăzi. Strămoșii îl purtau cu o demnitate care în general nu se vede în haină, ci în însemnele unei nobleți. Cu ele, ei au trecut prin multe tragedii de neam. Împrejurările aspre ale istoriei începuturilor românești nu au îngăduit ca experiența de viață și filozofia să se adune în înscrieri anume ale înțelepciunii, dar aceleași vitregii au făcut ca istoria sufletului nostru să fie codificată în frumusețea liniștită a râurilor de pe ii, în rafinamentul maramelor diafane și sobrietatea fotelor țesute. În ele, sufletul ne poate fi citit ca într-o carte limpede. Așa a fost hotărâtă de destin păstrarea portului românesc și în perioadele în care curente straine moderne încercau sa-l detroneze. Aceasta este o manifestare de statornicie a firii noastre bazată pe o inteligență înnăscută. Există documente ce atestă acest conservatorism, nu numai ca pe o înclinare temperamentală, ci și ca pe un act extrem de conștiință. Un memorial străin, din secolul XVI, ne informează că în Moldova acelor vremuri se pedepsea cu moartea adoptarea într-un fel sau altul a portului străin. Cu toate acestea, dispoziția de păstrare neștirbită a portului a fost totdeauna o iubire ce ține de o anumită nuanță a sufletului românesc: ”ori vorbește cum ți-i graiul, ori te poartă cum ți-i portul...”. Sufletul românesc s-a regăsit în idealul de frumusețe al propriei lui arte, subtile, unitare și diferențiate. Arta sa este pătrunsă de măsura și noblețea discreției. Ostentația nu o orbește, stridența nu o tulbură. Bucurându-se de rar întâlnita modestie a bogăției, motivele ei radiază o impresie de  finețe și blândețe. Întâietatea nu o are motivul natural: imagini antropomorfe, păsări, viețuitoare ale pădurii, flori sau plante, imagini ale vieții de lucru sau de petrecere, ca în arta altor popoare. Arta portului românesc nu este o expresie directă a frumusteții naturii, ci a frumuseții sufletului, în ea se distinge misterul cunoașterii, toată conștiința unui neam e scrisă cu acul pe pânză. Tot ce contează în cultura unui neam este că sufletul și-a pus amprenta pe aceste însemne stravechi.

          Râurile alesăturilor constituie o gândire artistică. Atunci când descoperim imaginea naturală, ca pasărea de pe unele scoarțe, ori salba de cheițe de pe catrințe, ea nu are valoare de motiv, ci de simbol, de multe ori cu înțelesul pierdut. Ori, simbolul este prin definiție o modalitate primitivă de exprimare, ilustrare a unui concept printr-o imagine, iar arta veșmântului românesc o poartă cu mândrie. În felul acesta, frumusețea iilor și catrințelor depășește hotarele unei simple ornamentații specifice și capătă valoarea unei istorii de stil a vieții unui neam, valoarea unui document psihologic. Este o istorie mai vie decât cea a cronicilor și izvoarelor date uitării, pentru că frumusețea cusăturilor noastre este o istorie purtată de trupuri pentru a nu fi smulsă de uitare. Fiecare copilă a trebuit să învețe a o scrie, făcea parte dintr-o pregătire spirituală și apoi dintr-o ascuțire a îndemânării. Era un îndemn tainic pornit cu veacuri în urmă din inima frântă a ultimelor mame dace, ele și-au ridicat copii cu cântecul și cu acul. Astfel, portul nostru a parcurs veacurile îmtr-o frățietate cu descântecele. Cercetate cu atenție dezvăluie un cutremur de cunoaștere. Iar timpul, cu virtutea sănătoasă a uitării răului, i-a limpezit strălucirea, redându-i armonia dintâi, potrivită unui suflet sensibil și luminos.

Istoria iilor

Istoria iilor

          Ia reprezinta camasa traditionala lasata mostenire de la stramosii nostri. Ia insasi este o istorie, ne spune o poveste. Fiecare model cusut pe o ie are o simbolistica, pe alocuri pierduta in negura timpului.

          Ia in sine este dominata de echilibru si perfectiune. Modelele stravechi au fost purtate cu grija din generatie in generatie pentru a se pastra cat mai mult din simbolistica si energia spirituala. Nicio "musca" nu este la intamplare, totul se numara in "ierbe" si se face incadrarea perfecta a modelului.

          Insusi cuvantul "ie" este un cuvant stravechi, pur dacic, reprezentand comuniunea cu divinitatea, frumusetea si echilibrul.

          Denumirea modelelor ne transmite telul pentru care a fost creat.

          "Roatele" se mai numesc "abundenta" sau "roata norocului", este un model bogat, format din cercuri (reprezentand perfectiunea), cu 8 petale in mijloc si pene pe margini, o combinatie optima de atingere a norocului. 

Img 1 - Roata norocului

          "Crestele", asociate cu crestele muntilor, reprezinta suisurile si coborasurile vietii. Toate insirate cu maiestrie intr-un  echilibru perfect pentru atingerea fortei.

Img 2 - Crestele

             "Unghia Gaii" este un  model stravechi de brodatura care ne duce mai aproape de Gaia, de comuniunea cu natura. Model purtat la ceremoniile de celebrare a Mamei Natura, a Vietii. Este un model impresionant prin complexitatea sa, atragator de echilibru si pace sufeteasca data de perfectiunea naturii. 

Img 3 - Unghia Gaii

       "Dovlecelul" si "Spicul de grau" sunt doua modele de broderie care simbolizeaza roadele pamantului, purtat la ceremoniile pentru imbunarea Mamei Naturi de a da abundenta si maxim de recolte. 

Img 4 - Dovlecelul

        "Trecatoarea" model cusut in "muste" care semnifica trecerea vietii, efemeritatea omului pe pamant. Numit si "Coronita", este o incoronare adusa vietii, o celebrare a Omului in toata perfectiunea lui.

Img 5 - Trecatoarea

         "Steaua 16 tapi" semnifica Universul, cerul instelat si stralucitor. Se stie ca stramosii nostri erau pasionati de astrologie, astfel au incercat transpunerea pe ii a constelatiei Caii Lactee.

               

Img 6 - Steaua 16 tapi

           "Alburile" si "ajururile" reprezinta apele. Puritatea noastra. Ele sunt nelipsite de pe orice ie.

           "Cretul" de la baza gatului este specific din zona Munteniei. Nu poate fi imitat sau furat. Se face dupa o tehnica bine inradacinata si transmisa din generatie in generatie cu strictete. Totul se numara, totul se socoteste pentru obtinerea rezultatului perfect.

Coloristica iilor

             Fetele nemaritate purtau culori aprinse, vesele. Ii cu o coloristica bogata care sa le scoata in evidenta frumusetea, puritatea si tineretea.

            Femeile maritate se axau pe culori neutre, mai retrase, fiind asociate cu implinirea familiala.

            Durerea si-o exprimau prin culoarea neagra. La ceremoniile de trecere in nefiinta se purta doliul (obicei pastrat pana in zilele noastre).

            Pentru inaintasii nostri iile erau tinute de sarbatoare. Cu ele isi implineau sufletul pentru a celebra ceea ce e cu adevarat important.

             Fiecare pas din crearea unei ii era insotit de descantece vechi de cand pamantul. Totul era o venerare a Omului, Naturii, Pamantului si Universului. Prin aceste creatii oamenii si apropiau de Dumnezeu. 

             Le facem din dragoste si inspiratie.

Iile de astazi

           Iile de astazi sunt articole vestimentare apreciate la nivel mondial. Sunt tinute comode, create doar din materiale naturale. Sunt usor de asortat, elegante si ne definesc ca femei. Ne scoate frumusetea in evidenta.

           Chiar daca nu se mai tine cont de simbolostica straveche, fiecare femeie simte ce model o defineste si i se potriveste.

           Cu toata aceasta modernizare iile au ramas neschimbate. Se folosesc aceleasi materiale, aceleasi modele si aceiasi dragoste pentru crearea lor.

                                                                              Autor Anda Manescu